Globuletul bunicului



Primise-un glubulet si-o ciocolata.

Le-a dat nepotului, cum face un bunic,

Asta era demult, demult..odata

Cand si nepotul lui era peltic.

 

Apoi copilu-a mers la scoala

Doar  trei ciocolate-a mai mancat

Ca in bunic crestea o boala

Tot mai zambea, saracu', dar fortat.

 

Craciunul urmator ce trist a fost!

Bunicul in spital si nici o ciocolata!

Doar globul lui rotund era la post,

Dar mai stralucitor ca nicodata.

 

Peste-un Craciun era inca durere

Bunicul se dusese intr-o stea,

Bunicii sa-i duca borcanul cu miere

Si a ramas de-atunci la ea.

 

Tristi am mai fost, trist si saraci

Cu-al sau suras, c-o ciocolata...

Cu gandul mortii nu te-mpaci

De-ar trece chiar si viata toata...

 

Dar ne-a lasat ceva sublim!

Un ingeras pe-un globulet de lemn

Parca vroia de-atunci sa stim

Sa lase-n timp, de iubire, un semn...

 

De-atunci, nepotul lui a tot crescut

Si totusi de Craciun mereu intreaba

De globulet, cand vede c-am facut

Bradutul peste noapte-n graba...

 

Unde e globuletul? L-au uitat?

Il cauta cu ochii, cum cauti o comoara!

Bunicul. Ai uitat? El mi l-a dat!

Un glob si-o ciocolata, intr-o seara...

 

Il vede imediat, atunci se linisteste

Admir- n tihna bradul, paseste inapoi

“E chiar frumos..dar stai, ceva lipseste!

Puteai s-astepti, sa-l facem amandoi.”

 

Si parca niciodata nu e multumit!

Il ia in mana, se uita, il pune mai in fata...

“Globul de la bunicul” lui iubit

Sucindu-l un pic, tragand usor de ata...

 

Il vrea mereu cu ingerasul la vedere

Apoi zambeste dulce dar si-amar...

E-un glob rotund, usor, dar plin cu miere,

Un dar din suflet..si, Doamne, ce dar!!!

 

Toronto

Noiembrie 18, 2012


© 2012 adria (All rights reserved)

 

Home/ inapoi la pagina principala

Back to Romanian Poetry page/Inapoi la pagina cu poezii in limba romana


Comments